Pagini

23 ianuarie 2011

Lege pentru fixarea stemei Regatului României, întregit cu ţările surori unite (1921)

          FERDINAND I,
        Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României,
                La toţi de faţă şi viitori, sănătate:
        Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sancţionăm ce urmează:



L E G E
PENTRU
FIXAREA STEMEI REGATULUI ROMÂNIEI, ÎNTREGIT CU ŢĂRILE SURORI UNITE


        Art. I. — Stema Regatului României, întregit cu ţările surori unite, se compune din trei scuturi puse unul peste altul: scutul mare, scutul mediu şi scutul mic (peste totul).
        I. Scutul mare: pe albastru, o acuilă de aur cu ciocul şi ghiarele roşii, cu coroană regală de aur pe cap, ţinând în cioc o cruce pedată (pattée) de aur, ascuţită la extremitatea inferioară, în ghiara dreaptă o spadă, în ghiara stângă un sceptru de aur cu vârful în formă de crin, — acuila României, armele Regalităţii române.
        II. Pe pieptul acuilei, scutul mediu, incuartelat (ecartelé), cu insiţiune între cartierele de jos (entré en pointe), cuprinzând armele ţărilor surori unite:
        1. Sus în dreapta, armele vechiului Principat al Ţării-Româneşti: pe albastru, o acuilă de aur cu ciocul şi ghiarele roşii, ţinând în cioc o cruce pedată de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o lună-nouă de aur la stânga.
        2. Sus în stânga, armele vechiului Principat al Moldovei (cu Basarabia şi Bucovina): pe roşu, un cap de bour negru cu gura închisă, însoţit de o stea de aur (cu cinci raze) între coarne, de o roză de aur (cu cinci foi) la dreapta, de o semilună de aur la stânga.
        3. Jos la dreapta, armele Banatului cu vechiul Banat românesc al Severinului (fixate acum): pe roşu, peste valuri naturale, un pod de aur cu două deschideri boltite, construite din piatră cioplită (podul lui Traian), din care iese un leu de aur.
        4. Jos la stânga, armele vechiului Mare-Principat al Transilvaniei (cu părţile Crişanei şi Maramureşului): albastru şi aur, împărţit printr-o fâşie îngustă roşie, din care iese o acuilă neagră cu ciocul de aur, însoţită de un soare de aur la dreapta, de o semilună de argint la stânga; jos, şapte turnuri roşii, câte patru şi trei, cu câte două rânduri de crenele (sus trei, jos patru) şi câte două ferestre, cu porţile închise.
        5. În insiţiune (enté), armele Dobrogei: pe albastru, doi delfini de aur afrontaţi, cu cozile ridicate în sus.
        III. Peste totul, scutul mic, incuartelat de argint şi negru, armele Casei domnitoare de Hohenzollern.
        Pe scutul mare, coroana de oţel a României.
        Scutul e ţinut de doi lei de aur, stând pe arabescuri de aur.
        Colanul ordinului „Regele Carol I”.
        Pe eşarfă albastră cu marginile de aur, de forma cordonului ordinului, deviza Casei domnitoare de Hohenzollern, în litere latine de aur: „Nihil sine Deo”.
        Pavilionul de purpură, cu marginile de aur, căptuşite cu ermelin, timbrat cu coroană regală de aur ornată cu nestemate.
        Art. II. — Stema se va întrebuinţa în trei forme: 1-a, stema cea mare, cum e descrisă mai sus; a 2-a, stema cea medie, fără pavilion; a 3-a, stema cea mică, compusă din cele trei scuturi cu coroana de oţel.
        Stema cea mare se va întrebuinţa în actele Statului emanate de la Rege şi în actele oficiale internaţionale, cum şi din Înalt ordin al Regelui în cazuri speciale; stema cea medie, de armată şi autorităţile Statului; stema cea mică, pe sigile şi ştampile oficiale. Pentru alte cazuri, se va prevedea în legile şi regulamentele speciale.
        Art. III. — Se înfiinţează pe lângă ministrul de interne o comisiune consultativă heraldică care va examina cererile de a se întrebuinţa stema în alte cazuri decât acelea prevăzute la Art. II şi va lua măsuri pentru ca actele administrative în legătură cu stemele să se facă în conformitate cu regulile heraldice.
        Un regulament special va stabili organizarea comisiunii.
        Art. IV. — Art. 1 până la 5 inclusiv din legea pentru modificarea armelor ţării, sancţionată cu înaltul decret regal No. 498 din 1872, se abrogă.


———————————

        Această lege s-a votat de Senat în şedinţa dela 18 Iulie 1921 şi s'a adoptat cu unanimitate de una sută unu voturi.
                Preşedinte, GENERAL C. COANDĂ.
                        (L.S.S.)
Secretar, Brut Hodoş


———————————

        Această lege s'a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 20 Iulie 1921 şi s'a adoptat cu unanimitate de una sută şapte voturi.
                Vice-Preşedinte, Dr. A. IMBROANE
                        (L.S.A.D.)
Secretar, N. G. Manolescu


———————————

        Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie învestită cu sigiliul Statului şi publicată prin Monitorul Oficial.
        Dat în Bucureşti, la 23 Iulie 1921.
(L. S. St.)                                                FERDINAND

Ministru de justiţie                                        Ministru de interne
M. Antonescu.                                        C. Argetoianu.
No. 3.573
în Monitorul Oficial, nr. 92 din 29 iulie 1921, pag. 3569-3573


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu