EROII NU MOR NICIODATĂ Floresti.

După ce Moldova a primit statul de membru al ONU (2 martie 1992), preşedintele moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenţie militară împotriva forţelor rebele care atacaseră posturi de poliţie loiale Chişinăului de pe malul estic al Nistrului[necesită citare]. Rebelii, ajutaţi de trupele sovietice, şi-au consolidat controlul asupra părţii majoritare a zonei disputată.

Autorităţile ruse au contribuit din punct de vedere militar şi politic la crearea regimului separatist din Transnistria. Forţe ale Armatei a 14-a (care aparţine Federaţiei Ruse), staţionate în Transnistria, au luptat contra şi respectiv de partea forţelor separatiste transnistriene[necesită citare]. Armata moldovenească s-a aflat în inferioritate, lucru care a împiedicat Republica Moldova să recâştige controlul asupra Transnistriei. La 21 iulie 1992 a fost semnat un acord de încetare a focului.
RMN a supravieţuit prin sprijinul militar, economic, financiar şi politic acordat de Rusia. În prezent, în Transnistria se află 500 militari ruşi din trupele de menţinere a păcii şi alţi proximativ 1500 de militari din fosta armată a 14-a a URSS.[4] Prin Acordul de la Istanbul din 1999, Moscova se obliga să-şi retragă trupele de menţinere a păcii din Transnistria, dar procedura de retragere a fost suspendată până la evacuarea patrimoniului rusesc din regiune, a cărui pază este asigurată, potrivit ministrului apărării al Federaţiei Ruse Serghei Ivanov, de cel puţin jumătate din aceste trupe.
 Azi 2 martie la Floreşti a fost comemorată această tragică zi în care a început conflictul armat de pe Nistru şi cu sprijinul autorităţilor locale a fost organizată o ceremonie şi un miting de comemorare a celor cazuţi pentru apărarea independenţei patriei sale in 1992.
EROII NU MOR NICIODATĂ