În criză de idei ,despre orașele ce târâie oghealul satelor..

Școala medie "Mihai Eminescu" din satul Vărvăreuca.

Acum sunt într-o puternică criză de idei și fiecare gând pe care vreau să-l tapez eșuează. E regretabil pentru mine faptul că starea mea spirituală nu-mi permite în acest moment să scriu ceva interesant ce poate atrage atenția voastră. 

Cu toate acestea încerc ...

Recent am făcut o vizită acasă la Florești și, pe drum spre localitatea mea de baștină, am observat un număr impunător de case părasite, iar de fiece dată când trec pe traseul Florești-Chișinău numărul acestora crește izbitor. Populația pleacă de la sat la oraș sau se refugiază peste hotare unde își găsește bucățica de pîine. Îngrijorător este că de fiecare dată cînd se discută problemele sociale, cele enumerate mai sus rămân uitate nu numai de mass-media, ci și de structurile statului care își focalizează activitatea numai în jurul Chișinăului și a propriului buzunar. 

Actualitatea ne impune să deschidem ochii și la orizontul de după suburbiile Chișinăului, unde oamenii trăiesc în condiții foarte grele, datorită faptului că politica statului nostru este îndreptată spre dezvoltarea în exclusivitate a Chișinăului și Bălțiului (cel din urmă doar teoretic deoarece conducerea comunistă de acolo bagă tot în buzunarul ei), restul localitaților din Republica Moldova se bat de la firimiturile căzute printre degete. 

Mulți rîd de oamenii veniți de la sat,  dar și datorită acestor oamenii care plătesc impozitul, orășenii trăiesc destul de bine și nu miroase băligarul pentru a face o bucată de pîine, o sumedenie de orășeni sunt destul de coioși pentru a plăti impozitele și facturile și întreaga greutate economică cade anume peste oamenii de la sat care, de fiecare dată, sunt mulși de putere fără a conștientiza acest lucru. 

Politica debilă pe care o are Republica Moldova face că întreaga populație să ”târie oghealul” celor ce și-au ridicat castele pe spatele lor.