Lecții de viață

   Noi suntem ceea ce vede în noi lumea ce ne înconjoară, însă tot noi suntem cei care creăm imaginea acesteea faţă de noi. Nu demult am rămas în stradă fără a avea cheile de la gazda unde stau, fără de a avea telefonul cu mine și fără nici un leu în buzunar, era trecut de miezul nopții și anume în acel moment am simțit că atitudinea lumii care ne înconjoară nu costă nimic atunci când ești lipsit de ceea cu ce-i poți răsplăti. Cine oare suntem noi dacă nu am avea ceea ce ne favorizează viață, oare cunoscuții ar avea aceeași atitudine față de noi dacă mâne vom rămâne în pielea goală în stradă? Nimeni nu este asigurat, mai ales în țara în care trăim noi, unde legea este a banilor pe care îi au doar cinci oameni din o sută. Mâine poimâine nu știm unde ne va arunca soarta și credeți-mă dacă ajungeți în stradă șansele de a vă întoarce la viața pe care ați avuto vor fi mizerabile deoarece când ești jos simți cel mai bine cum apasă ciubota murară a societății pe grumaz astfel încât nici privirea către soare no poți îndrepta.

 În acel moment de singurătate am înțeles cât de nesemnificativă este viață oricărui dintre noi în ochii lumii când ajunge să nu mai aibă în spate nimic din ceea ce în permitea să trăiască în favoruri până nu demult. Nu trebuie să fim atât de naivi gândindu-ne că problemele noastre contează pentru cineva mai mut decât pentru noi, nimeni niciodată nu ne va da cu un pai mai mult dacă nu va avea de câștigat din asta sau dacă cu adevărat noi nu am meritat acel pai. Lumea este gată să te sfâșie în bucăți când simte că le ei bucată ce le aparține, apropiați-vă noaptea de vri-un taximetrist să va arunce până acasă fără bani că ați rămas în stradă și veți vedea cât de dulce este lumea când e vorba de ce este a lor.  Omenia nu se cântărește în bani, și de asta în fiecare zi pe lângă faptul că vreau să fac bani mai mulți ca și oricine în lumea aceasta încerc să-mi selectez acea bază de oameni care mă înconjoară după un simplu principiu, să fie într-adevăr oameni. În această viață putem pierde totul, însă mintea și relațiile pe care le construim cu lumea din jurul nostru nu le poate lua nimeni deoarece acestea sunt singurele lucruri care depind în totalitate numai de noi. Viața este ca un vânt care poate izbucni în orice moment și cine știe unde ne va arunca acesta. Gândește-te ce vei face atunci când acest vânt te va arunca departe de lumea ta, după care te ascunzi de fiecare dată când te confrunți cu probleme din care singur nu poți ieși.

Lumea este rea sau noi suntem cei care neam deprins să o vedem în așa? – nu cunosc, însă cred că fiecare își este eroul principal în propria sa piesă de viață, o vede el ca o comedie sau tragedie contează doar de el și de faptul cum își joacă rolul, restul suntem spectatori deoarece în teatrul vieții există doar câte un singur actor la fiecare piesă …